Dimineaţă

E poate strigătul ăsta ciudat
cu care mă trezesc în fiecare dimineaţă
strigătul strident al ceştilor goale
al răsăritului de soare
al albului perdelelor
ce mă împinge spre aceeaşi monotonie
a castelului de cărţi
a jocului de noroc
şi a fumului în care mă pierzi
sau poate e sângele revărsat
care spală mii de cuvinte
până le descompune în molecule
în gânduri răvăşite ce uită
de ce au venit
şi mai sigur e izbitura
vieţii care se teme să nască
zodii de foc
limbaj învechit şi înfierat
ce clatină orizontul
zi de zi...

Filă de poveste - Ziua plângerii

Înţelepţii ne-au interzis atunci să mai cântăm la lira. Au spus că este cel puţin periculos, dacă nu chiar fatal să evocam cu ea trecutul. Au existat, bineînţeles şi câţiva opozanţi care au format grupuri şi societăţi ascunse care îşi desfăşurau adunările in peşteri. Acolo, unde toată istoria noastră a început, unde am intrat secole de-a rândul pentru a ne ruga, unde stau ascunse cele mai profunde secrete ale noastre.Şedintele lor aveau loc pe o beznă profundă cauzata pe de o parte de teama de a nu atrage atenţia iar pe de alta parte de marea criză de lumină prin care neamul nostru trecea. In nopţile de iarna cântecul lor se auzea în toata pădurea. De cele mai multe ori abia îl puteai desluşi, astfel încât Înteleptii au crezut mult timp ca este doar şuieratul vântului.
...
Se împlinea un an de la groaznica bătalie în care un sfert din popor pierise...Era toamna iar noi am început să adunăm frunze pentru a face cruci. Căpeteniile Întelepţilor păreau tolerante la acţiunile noastre, iar asta ne făcea să speram că vom putea respecta tradiţia într-o astfel de zi...numai de cântecul lirei ne era teamă să aducem vorba. Ne-am strâns în mijlocul pădurii pentru a ne plânge morţii: primii au sosit Bătrânii, fiecare cu câte un bulgăre de pământ in mână, apoi au ajuns soţiile celor răpuşi, cu braţele pline de frunze. S-au aşezat în tăcere pe doua rânduri, luându-şi porţia de lumină. Într-un târziu au venit şi ultimii vlăstari ai neamului blestemat: şapte tineri orfani cu ochii goi. Privirile erau aţintite asupra lor: purtau în frunte semnul care îi înfricoşa pe toţi, semnul finalului de poveste. Eu stateam departe, poate prea departe, dar deja era un obicei să fiu marginalizat. În definitiv, taberele erau deja făcute iar eu nu îmi găseam locul în niciuna dintre ele. Am ales să fiu observatorul detaşat, care cunoaşte toate greşelile însă refuză să ia atitudine. Asta era singura cale de a mi se permite să văd totul, oricare ar fi fost deznodământul poveştii iar ăsta era idealul meu de tânar netrebnic. Aproape că adormisem când am simţit apropierea lui Thamyras: copacii au început să murmure cântece de dor iar emoţiile asistenţei aproape că puteau fi zărite plutind ca ceaţa în toată valea. Nu mai avea nici pe departe strălucirea din tinereţe: ochii îi erau lipsiţi de orice licărire, hainele îl asemănau cu un călugăr ponosit, mersul era greoi...renunţase deja de ani buni să mai poarte coroana şi sceptrul. Cu toate astea, mulţimea îi sorbea nesătioasă fiecare mişcare, fiecare respiraţie, fiecare foton... Dacă mă gândesc mai bine şi mie mi s-a părut impresionant...dar nu aş şti să vă spun de ce. Poate fiindcă ştiam povara pe care o poartă pe umeri şi că ar fi putut alege să fuga de ea. În definitiv, cine îşi asumă răspunderea de a conduce un neam către moarte?

Pentru Ana...

Sunt zile in care simt ca ma prabusesc in gol
si atuci ma trezesc devreme pentru a vedea minunea rasaritului,
veche, dar mereu noua si surprinzatoare…
vad oamenii grabindu-se catre serviciul lor,
vad cuplurile de indragostiti
care isi traiesc iubirea in plina strada,
fara sa le pese de clipa care vine
si atunci stiu…mai e lumina in lume…
Asa prind puterea sa zbor,
chiar daca uneori zbor in zig-zag ca un liliac,
chiar daca stiu ca risc sa imi pierd echilibrul,
mie nu imi mai e frica de viata!

I am a travel agent...mda asta sunt, cu asta defilez!

I AM A TRAVEL AGENT!!
I am a travel agent....I have advance degrees in accounting, public relations, marketing, business building, computer science, civil engineering, and Swahili.
I am a travel agent....Of course I remember the reservation you booked six years ago, even though you don't have a confirmation number and you think it was made under a last name that begins with a T.
I am a travel agent....It' s no problem for me to give you seven connecting non-smoking poolside suites with 2 king beds and 4 rollaways in each, and yes, it is my fault that the hotel does not have a helicopter pad.
I am a travel agent....I speak all languages and have visited Every destination.
I am a travel agent....It' s obvious to me when you book your reservation for Friday, you really mean Saturday.
I am a travel agent....My company has entrusted me with financial information, and yet I can't tell you why your hotel bill for March 1989 had a .50 per phone call because, of course, you shouldn't have to pay for calls.
I am a travel agent....I understand that Joe Blow Ltd. is a vast empire and will make or break my agency.
I am a travel agent....Yes, I am lying when I say there are no seats left at the lowest price during Spring Break, Thanksgiving or Christmas.
I am a travel agent....No, it's not a problem for me to quickly construct several more guest rooms at the hotel you want, and this time I will not forget the helicopter landing pad!
I am a travel agent....I am capable of checking fares for three people, taking five reservations and answering fifteen calls simultaneously.
I am a travel agent....I always know where to find the best vegetarian, kosher, and Mongolian barbecue restaurants.
I am a travel agent....I know exactly what to do in all cities without spending money.
I am a travel agent....I take responsibility for airline food, traffic jams, rental car flat tires, weather, hotel locations, and the national economy.
I am a travel agent....Of course I can fit you into the hotel at the special corporate rate because you are affiliated with the Blackburn North Lawn Bowling club.
I am a travel agent... I am never offended when I spend 10 hours researching a 12 day Europe itinerary only to hear you say you "I booked it myself over the internet and saved $30 !!!" I also never gloat when you call back to say the rate was sold out or that you are stuck in the middle of no where since they cancelled your flight and you cannot "call" your internet provider to be protected on another flight.
I am a travel agent... I love when people walk up to me at parties and out of the blue expect me to know the latest airlines fares from Melbourne to Ibiza via Byron Bay, the Maldives and Nairobi "off the top of my head".
I am a travel agent... I love that everyone assumes I get to travel everywhere for free and when I do get to take advantage of a perk people act like it is a sin against nature. If you ask me to get you the rate at my "travel agent discount" I will kill you.
I am a travel agent...Don' t bother telling me any dates or cities since I am a mind reader and already have the reservation in my crystal ball before you can tell me.
I smile, empathize, sympathize, console, cajole, up-sell, down-sell, cross-sell, perform, sing, dance, make coffee and fix the printer..... ........
I AM A TRAVEL AGENT !!!

Din neam de căprioare

S-au strâns în mijlocul pădurii
să îşi plângă morţii...
Feriţi-vă de cel care ucide timpul!
vă spun:
neamul ăsta are zilele numărate.
azi s-a născut primul pui fără suflet
urmare logica a lepădării
de orice nu are substanţa.

Neamul de căprioare nu mai crede!
Neamul de căprioare nu mai cladeşte!
Neamul de căprioare îşi jertfeşte fiii!

E prea târziu!
Zeii şi-au scos ochii, şi-au înfundat urechile
nu se mai înduplecă!
am jurat că voi fugi de aici
dar toţi îmi recunosc
semnul din frunte
nimeni nu mai acceptă azi
lăstarii unui popor fără vise.
Iartă-mă!nu îţi pot naşte fiii
mă va ajunge blestemul
vânătorului care a ucis timpul.

Neamul de căprioare nu mai are timp!
Neamul de căprioare trebuie renegat!
Neamul de căprioare cerşeşte glonţul!

m-am săturat să îmi văd sângele
spălând picioarele stăpânilor
în toate colţurile lumii!
De la Niobe încoace
tot ispăşim păcatele mamei noastre.
Cântecul lirei ni l-au luat ultimul
ca să sperăm pană în clipa
în care înteleptul a descifrat timpul.

Neamul de căprioare vânează aurul lumii!
Neamul de căprioare pârjoleşte pădurea!
Neamul de căprioare şi-a ars pe rug identitatea!

Vreau sa ne batem in duel!

Teatrul InDArt va invita

Luni 29 martie la o noua reprezentatie cu premiera

Ursul de A.P.Cehov

Un fin observator al epocii in care trăieste, Cehov face o analiza psihologica si morala, satirizand două personaje emblematice ale Rusiei rurale.

In distrubutie: Silvia Simion, Bogdan Gagu, Dan Simion

Regia

Damian Crismaru


In parteneriat cu Dream Cafe Club, Iron City Club, PORT.ro, Ghidul Oraselor si Radio Romania Cultural spectacolul are loc in Iron City de la ora 21:00.

Str. Blanari nr. 21

Intrarea 10 lei

Spectacol neconventional in spatiu neconventional

Stagiunea Teatrului InDArt continua VINERI 19 martie ora 21:00 cu piesa Cercei cu diamante de Sorin Teodoriu.

InDREAM CAFÉ CLUB

In parteneriat cu DREAM CAFE, PORT.ro, Ghidul Oraselor, si Radio Romania Cultural, spectacolul are loc in DREAM CAFE de la ora 21.


Intrarea se face cu rezervare la nr 0723 208481



Stagiunea Teatrului InDArt continua luni 15 martie cu piesa Cercei cu diamante de Sorin Teodoriu.

Proiectul Cercei cu Diamante este un spectacol de regie şi teatru neconvenţinal care aduce în faţa spectatorilor zbateri specifice fiinţei umane. Pus in fata situatiei dificile de a alege omul trece prin cele mai ciudate trairi. O data facuta alegerea aceasta se transforma la fiecare gand. Spectacolul ofera posibilitatea spectatorilor de a vedea cele doua drumuri ale alegerii.

In distrubutie: Silvia Simion, Cristi Vasilica, Alexandra Popa, Mihai Ene, Cristina Pipias, Alexandra Mirescu, Edy Bot, Natalia Martian, Cristina Gagu, Loredana Rudaru,Irina Boghiu, Ramona Stoica

Regia: Bogdan Gagu si Dan Simion.



Intrarea 10 ron

Fila de poveste - Ziua plângerii

Înţelepţii ne-au interzis atunci să mai cântăm la lira. Au spus că este cel puţin periculos, dacă nu chiar fatal să evocam cu ea trecutul. Au existat, bineînţeles şi câţiva opozanţi care au format grupuri şi societăţi ascunse care îşi desfăşurau adunările in peşteri. Acolo, unde toată istoria noastră a început, unde am intrat secole de-a rândul pentru a ne ruga, unde stau ascunse cele mai profunde secrete ale noastre.Şedintele lor aveau loc pe o beznă profundă cauzata pe de o parte de teama de a nu atrage atenţia iar pe de alta parte de marea criză de lumină prin care neamul nostru trecea. In nopţile de iarna cântecul lor se auzea în toata pădurea. De cele mai multe ori abia îl puteai desluşi, astfel încât Înteleptii au crezut mult timp ca este doar şuieratul vântului.
...
Se împlinea un an de la groaznica bătalie în care un sfert din popor pierise...Era toamna iar noi am început să adunăm frunze pentru a face cruci. Căpeteniile Întelepţilor păreau tolerante la acţiunile noastre, iar asta ne făcea să speram că vom putea respecta tradiţia într-o astfel de zi...numai de cântecul lirei ne era teamă să aducem vorba. Ne-am strâns în mijlocul pădurii pentru a ne plânge morţii: primii au sosit Bătrânii, fiecare cu câte un bulgăre de pământ in mână, apoi au ajuns soţiile celor răpuşi, cu braţele pline de frunze. S-au aşezat în tăcere pe doua rânduri, luându-şi porţia de lumină. Într-un târziu au venit şi ultimii vlăstari ai neamului blestemat: şapte tineri orfani cu ochii goi. Privirile erau aţintite asupra lor: purtau în frunte semnul care îi înfricoşa pe toţi, semnul finalului de poveste. Eu stateam departe, poate prea departe, dar deja era un obicei să fiu marginalizat. În definitiv, taberele erau deja făcute iar eu nu îmi găseam locul în niciuna dintre ele. Am ales să fiu observatorul detaşat, care cunoaşte toate greşelile însă refuză să ia atitudine. Asta era singura cale de a mi se permite să văd totul, oricare ar fi fost deznodământul poveştii iar ăsta era idealul meu de tânar netrebnic. Aproape că adormisem când am simţit apropierea lui Thamyras: copacii au început să murmure cântece de dor iar emoţiile asistenţei aproape că puteau fi zărite plutind ca ceaţa în toată valea. Nu mai avea nici pe departe strălucirea din tinereţe: ochii îi erau lipsiţi de orice licărire, hainele îl asemănau cu un călugăr ponosit, mersul era greoi...renunţase deja de ani buni să mai poarte coroana şi sceptrul. Cu toate astea, mulţimea îi sorbea nesătioasă fiecare mişcare, fiecare respiraţie, fiecare foton... Dacă mă gândesc mai bine şi mie mi s-a părut impresionant...dar nu aş şti să vă spun de ce. Poate fiindcă ştiam povara pe care o poartă pe umeri şi că ar fi putut alege să fuga de ea. În definitiv, cine îşi asumă răspunderea de a conduce un neam către moarte?

Stagiunea Teatrului InDArt continua

Teatrul InDArt va invită
luni, 1 Martie la o nouă reprezentaţie cu piesa
“Ursul” de A.P.Cehov

Un fin observator al epocii în care trăieşte, Cehov face o analiză psihologică şi morală, satirizând două personaje emblematice ale Rusiei rurale.

În distrubuţie: Silvia Simion, Bogdan Gagu, Dan Simion

Regia
Damian Crîşmaru


În parteneriat cu Iron City Club, PORT.ro şi Radio Romînia Cultural spectacolul are loc în Iron City de la ora 21:00.
Str. Blănari nr. 21

Intrarea 10 lei

In amintirea sarutului de sub cires

Cu lumanarea aprinsa in mana, fetita se grabea sa intre pe usa intunecata
care ducea catre gradina cu flori…

Iti amintesti ziua in care m-ai sarutat sub ciresul ce se scutura?
- As vrea sa iti impletesc o patura de petale – imi spuneai-
sa iti sarute trupul in lipsa mea…
- Iar cand te vei intoarce voi mirosi a flori de cires;
Ne vom aminti si vom rade de acest sarul al despartirii…

Intra in gradina si vantul ii stinge lumanarea
asa cum timpul spulbera tineretea si iubirile ei…

Florile din care ai uitat sa imi impletesti patura
mi-au umplut parul si de frig pielea mi s-a ridat…
cu capul sprijinit de amintirea ta am dormit ani de-a randul
in asteptarea unui hohot de ras.

Am visat candva viitoarea noastra fiica
plimbandu-se prin gradina cu ciresi…
Cat de mult ii place sa se joace printre petale!
Pacat ca le-am strans pe toate in parul meu…

Nu te costă nimic: 2% din impozitul dat la stat îl poți investi în cultură

Ce este sistemul 2%?

- Este un sistem prin care avem posibilitatea de a decide în mod direct la cine ajung 2% din impozitele platite anul trecut.
- O posibilitate de a sprijini financiar asociatii si fundatii cu programe de interes public.
- O optiune personala, confidentiala, de a întari financiar organizatii civile pe care le cunoastem si avem încredere ca pot face ceva pentru comunitatea în care traim.


Ce nu este sistemul 2%

- Nu este o sponzorizare.
- Nu este o donatie sau contributie.
- Nu influenteaza impozitul de recuperat de catre cetatean în urma regularizarii, acolo unde este cazul.
- Nu ne costa nimic, doar efortul de a completa un formular simplu.

Sistemul "2%" permite contribuabililor persoane fizice să direcţioneze 2% din impozitul lor pe venit către o organizaţie neguvernamentală. Acum aveţi posibilitatea să decideţi în mod direct ce se întâmplă cu impozitul dumneavoastră.

Aveţi acum posibilitatea să ne ajutaţi! Nu trebuie decât să completaţi formularele conform explicaţiilor de mai jos şi astfel ne sprijiniţi în munca noastră de a oferi copiilor un zâmbet pe buze!


Cum trebuie procedat?

Dacă aveţi venituri din salarii:

Completaţi declaraţia 230 (punctele A si B). Nu vă faceţi probleme dacă atunci nu cunoaşteţi suma corespunzătoare a 2% din impozit. Va fi calculată de către organele fiscale. Formularul 230 poate fi descărcat de pe www.indart.ro. La formularul completat ataşaţi fisa (fişele) fiscale primite de la angajator (formularul 210) şi le depuneţi la administratia financiară până pe 15 mai 2010.

Daca aveţi venituri din alte surse:

Completaţi declaraţia 200, punctul III. Cei care obţin, pe lângă salarii, şi alte venituri, vor completa declaraţia 200 "Declaraţie specială privind veniturile realizate în anul 2009", la toate capitolele aferente tipului de venit obţinut, inclusiv capitolul III, Destinaţia sumei reprezentând 2% din impozitul pe venitul anual datorat. Formularul poate fi descărcat de pe www.indart.ro . La formularul completat ataşaţi fişa (fişele) fiscale primite de la angajator (formularul 210) şi le depuneţi la administraţia financiară până pe 15 mai 2009.

Datele pe care trebuie sa le completaţi sunt:

Asociaţia Culturală INDART

Cod fiscal 18473079

Cont RO17FNNB005202688416RO01, deschis la Credit Europe Bank (Romania) SA, Sucursala Doamna Ghica

Viitor

Va veni o vreme când și durerea se va măcina
Zdrobită de malaxorul viselor
Ce au uitat să se împlinească
Atunci se vor naște zei noi
Îmbrăcați în haine de marmură
Măștile ne vor zâmbi de pe clădiri înalte
Atât de înalte încât gândul
Nu le poate cuprinde

Va veni o vreme când speranța însăși
Va fi disecată în mii de fărâme
În care nimeni nu mai crede
Păsări mari fără pene
Vor cerceta orizontul
și vor închide granițele cunoașterii
îngânat de copii fără chip
timpul va naște uitare.

Marturia unei dive

Sala întreagă aplauda în picioare,
actriţa îşi făcea sfioasă ultima plecăciune,
apoi tăcere…
Se întorcea acasă cu braţele pline de flori
şi sufletul gol.

- Scena mi-a furat sentimentele! – îşi spunea-
şi le-a transformat într-un spectacol de succes
de pe urma căruia viaţa scoate profit în fiecare seară.
Reprezentaţia de azi însă a fost cea de pe urmă!
voi rezilia contractul
şi mă voi transforma în….floare!da!
în floare mă voi transforma!
o floare plantata pe mormântul trupului meu
de cel mai înflăcărat admirator
şi cel mai generos sponsor al meu
Domnul Destin – parcă aşa-l cheama;
astfel îi voi arăta că mă pot opune planurilor sale manageriale.
Îmi amintesc de ziua în care,obosită de atâtea autografe
i-am cerut o clipă de anonimat
iar el a replicat furios că a investit prea mult în mine;
am plâns când am fost obligată să îmi reneg mama
pentru că nu era convenabil
să mă fi născut într-o familie de căprioare;
dacă era şi ea un inorog sau măcar o pasăre Pheonix!
Mi-am început cariera făcând stand up comedy
în faţa unor cărşi de joc
care mi-au spus că am talent
dar, spre marea mea nenorocire postul de bufon era luat;
aşa am ajuns eu la Teatrul Imperial
din lipsă de opţiuni…
aşa am ajuns să fiu aplaudată
de snobii din primul rând care vorbesc la telefon
pe toata durată piesei
mimând la final interesul…
aşa am ajuns să îmi vând, pentru o fărâmă de celebritate
însăşi inteligenţa mea…


De mâine jur că voi fi floare!

Barbarie!

Să calci pe frunze veştejite,
asta e adevărata barbarie a toamnei!
cât mi-aş fi dorit să nu mă trag din neam de căprioare,
să nu mai caut ghinde în coşuri de gunoi!
Azi m-au plouat prea tare ideile
îţi spun, într-o zi putregaiul ăsta nu îmi va mai permite să respir
şi o sa îmi caut aerul în scrum...
Cât de inselătoare pot fi visele
întro secunda eşti pasăre
iar în următoarea...căutatoare de resturi de curaj
biruinţă trecătoare!
Ce avantaj ai că naşti pui vii
dacă au speranţele moarte?
Şi nu, eu nu îmi neg originea,
doar îmi caut identitatea
printre frunze, gunoaie, idei şi vise....

In memoriam

Aerul ăsta e răcit de durerea
mamelor care îşi plâng fiii...
toamna le transforma bocetul în vânt
azi nu mai poate fi soare
ne vor apăsa norii carunţi
până ce sufletele sacrificate
îşi vor găsi pacea.
îmi e străina lumea asta,
nu pot face din lacrimi templu...
timpul nu mai cruţă,
face din frunze cruci
şi le spulbera în patru zări.
mă înclin în faţa luminii celor trecuţi
şi îmi aştept cuminte rândul
în noaptea viselor absurde.

Ultima seară împreună

Este ultima seară împreună…
Tu întorci ceasul
către ora primei întalniri…zadarnic
mie mi-au crescut petale de floare, știai?
și gânduri noi, și idealuri,
și o mie de clipe viitoare au crescut,
iar dorințele s-au înmulțit ca nebunele,
și în ochi îmi strălucește iar viața!

Este ultima seară împreună…
Eu îți strecor în buzunar
primul sărut simțit aievea…zadarnic
ai prins strălucirea unui soare arzător,știai?
și uscăciunea lui,
și durerea mea toată,
și petalele mele uscate,
și canicula asta care ucide oamenii pe străzi!

Este ultima seara împreuna…
Zadarnic am încercat
să mă transform în astru,
să te transformi în floare,
și canicula asta, Doamne care nu mai trece,
să vina ploaia,
să reinventam viața,
să nu mai strălucim…doar să trăim!