Să calci pe frunze veştejite,
asta e adevărata barbarie a toamnei!
cât mi-aş fi dorit să nu mă trag din neam de căprioare,
să nu mai caut ghinde în coşuri de gunoi!
Azi m-au plouat prea tare ideile
îţi spun, într-o zi putregaiul ăsta nu îmi va mai permite să respir
şi o sa îmi caut aerul în scrum...
Cât de inselătoare pot fi visele
întro secunda eşti pasăre
iar în următoarea...căutatoare de resturi de curaj
biruinţă trecătoare!
Ce avantaj ai că naşti pui vii
dacă au speranţele moarte?
Şi nu, eu nu îmi neg originea,
doar îmi caut identitatea
printre frunze, gunoaie, idei şi vise....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu